“Nectarul zeilor” – o scurta istorie a vinului la romani

istoria vinului “Nectarul zeilor” – o scurta istorie a vinului la romaniToamna – un anotimp al luminii, cu arome de struguri – a fost dintotdeauna un prilej de mare sarbatoare pentru comunitatile care se indeletnicesc cu cultura vitei de vie si producerea vinului. Culesul strugurilor este un prilej de mare bucurie, dar si de mare raspundere. Producerea vinului incepe de la cules, iar orice greseala cat de mica savarsita cu aceasta ocazie are consecinte asupra vinului. Exista tari, ca Spania, Italia sau Franta, in care culesul strugurilor este sarbatorit cu mult fast, conform traditiilor seculare. Din pacate, la noi, traditiile incep sa se piarda, iar cunostintele despre vin si calitatile lui sunt din ce in ce mai putin raspandite. Dintr-o bautura apreciata, sanatoasa, consumata cu satisfactie, vinul bun a ajuns sa fie inlocuit tot mai mult cu variante comerciale, de calitate indoielnica, bere sau produse alcolice distilate.

Vinul se impleteste cu istoria

Inca de pe vremea romanilor, cultura vitei de vie si producerea vinului a fost una din ocupatiile de baza. Patria cea veche a geto-dacilor, Tracia, era o regiune viticola renumita, considerata locul de nastere a zeului vinului, Dionysos. Pe teritoriul Romaniei, vita de vie era cultivata inca din oranduirea primitiva, acum trei mii de ani inainte de Hristos, cultura ei extinzandu-se mai apoi in oranduirea sclavagista. Geto-dacii erau cunoscuti drept cultivatori si producatori de vin, produs de comert cu negustorii greci. In timpul regatului geto-dac, cultura vitei de vie a luat o asemenea amploare incat Burebista, sfatuit de preotul Deceneu, a ordonat distrugerea plantatiilor, cu scopul de a tempera consumul excesiv si pentru a stavili incursiunile altor populatii atrase de avutiile Daciei. Masura luata de Burebista nu s-a implinit, cateva decenii mai tarziu, cultura vitei de vie raspandindu-se din nou, cu o mai mare amploare. Impletirea vinului cu istoria omenirii poate fi observata si in imaginile din subsolul paginii, de pe peretii cramei de la ferma din Ciumbrud, care ilustreaza diverse etape ale omenirii, pornind de la Adam si Eva, trecand prin epoca romana, continuand cu evul mediu si terminand cu societatea moderna, comunista si capitalista.

Fiecare vin are povestea lui

Vita de vie este cultivata pe terenuri colinare, concentrate in podisuri intinse, podgorii statornicite de secole pe acelasi amplasament natural, a caror faima se datoreaza in special finetii vinurilor produse aici, din struguri cu calitati deosebite: Tarnave, Dragasani, Dealu Mare, Nicoresti, Odobesti, Cotnari, Murfatlar, Jidvei si multe altele. In Romania, vinurile respecta cu sfintenie etnografia locului de bastina, psihologia localnicilor care le-au zamislit. Vinurile moldovenesti sunt blajine si asezate, bune la taclale, ca moldovenii. Cele ardelenesti, ale caror contese raman Tarnavele, sunt aspre si dense, cu iz de rascoale si de istorie hartuita si duc la reactie tarzie, precum mintea ardeleanului la bancuri. Cele oltenesti, de sub dealurile Segarcei sau Dragasanilor, sunt viclene si duc la limbutie, facandu-te sa te legeni in mers cu iutimea unui purtator de cobilite supraincarcate. Cele muntenesti, in frunte cu Valea Calugareasca, sunt clasicizante, cu mandria provinciei care a stabilit limba romana literara si poarta, emblematic, capitala in miezul granarului Campiei Romane. In fine, cele dobrogene, tutelate de „raiaua Murfatlarului”, sunt pline de dulceata si de lumina lina, orientala, conducand la un divan cu taraganare de verset si cu exclamatii prelungi ca de muezin. „Murfatlar“ suna armonios si liric, parca anume predestinat sa ajunga marca reputata de vinuri cu mladieri orientale.istoria vinului “Nectarul zeilor” – o scurta istorie a vinului la romani

Aliment, bautura si medicament

Consumul vinurilor de calitate, pe care specialistii le creeaza si le pun la dispozitia noastra an de an, cu aceeasi dragoste pentru profesia si pentru semenii lor, reprezinta singura cale pentru a stavili amenintarea pe care consumul excesiv al bauturilor alcoolice produse din alcoolul fabricat pe cale industriala o reprezinta pentru sanatatea oamenilor. Vinul nu este o simpla bautura, ci un organism viu, care se naste, creste, imbatraneste si moare, „singura fiinta in stare lichida“ care – dupa expresia lui Pastorel Teodoreanu – „nu necajeste pe nimeni de la nastere si pana la moarte, daca se pastreaza cumpatarea si masura”. Un vin de calitate superioara inmanuncheaza aproape toata gama de substante si principii nutritive cunoscute, conferindu-i nu doar caracterul de bautura „divina”, ci si calitati de medicament. Putini consumatori stiu ca in vin se regasesc aproape 500 de componente, unele fiind preluate asa cum se regasesc in struguri, altele rezultand in urma procesului de fermentatie, iar altele iau nastere pe parcursul maturarii vinului, urmare a reactiilor care au loc in aceasta faza. Sucul fermentat al strugurelui se deosebeste mult de acesta prin aroma, gust si compozitie chimica. Vinul bun a fost intotdeauna un aliment, in principal, si un medicament, in secundar, insotind omul de la nastere, botez, nunta si pana la inmormantare.

Filozofia si civilizatia vinului

Vinul a creat de-a lungul secolelor o veritabila si infloritoare „filozofie” si „civilizatie”. In afara valorii sale si actiunii fiziologice asupra organismului omenesc, vinul impresioneaza placut psihicul datorita aspectului sau stralucitor, culorii sale aurii sau rubinii si perlarii fine, la cele spumoase, precum si prin aroma suava si buchetul sau delicat. El provoaca o incitatie psihica favorabila secretiei gastrointestinale, poftei de mancare si bunei dispozitii. Consumat cu masura, intr-o ambianta adecvata, vinul produce energie, da incredere, curaj, creaza acea stare de desfatare si buna dispozitie pentru trup si suflet. Consumat moderat, vinul este considerat o parte integranta a meselor. Pastorel Teodoreanu aprecia ca „vinurile si mancarurile sunt sortite sa-si sporeasca reciproc calitatile, deoarece intre vinuri si mancaruri se stabilesc nu numai mutuale simpatii, ci si ireconciliabile aversiuni. Respectarea compatibilitatii dintre ele constituie un corolar al civilizatiei si un semn al progresului”. Marii scriitori au fost si buni degustatori, iar in operele lor gasim, in expresii artistic mestesugite, aprecieri aduse viei si vinului. „Se suge o suvita de vin pe care, dupa ce o faci sa fluiere cateva secunde prin gura, se „mesteca” cu gura inchisa, facandu-se aprecieri asupra intensitatii gustului, precum si asupra aromelor si componentelor. Mai intai se apreciaza culoarea si limpezimea vinului, indreptand paharul spre sursa de lumina“ (Pastorel Teodoreanu).

 

loading...

Comentarii

Siteul showbizreport.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptare a politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES.