Din secretele Bucureştiului! Şapte evenimente fascinante din istoria micului Paris

bucuresti micul paris secretele Bucureştiului Din secretele Bucureştiului! Şapte evenimente fascinante din istoria micului Paris

Ţi-ai imaginat vreodată cum arăta Bucureştiul în perioada interbelică? Oraşul lăudat de presa vremii ca fiind micul Paris. Centrul Vechi, aşa cum îl ştii astăzi, era plin de clădiri impozante, noi nouţe, de domni la costum şi doamne cu rochii lungi şi umbreluţe. Ţi-am pregătit şapte evenimente inedite care te pot ajuta să îţi faci o idee despre Epoca de Aur a Capitalei şi pe care să le povesteşti şi prietenilor.

1.Oraşul şi-a început perioada de aur odată cu Legea pentru organizarea administraţiei oraşului Bucureşti din 7 februarie 1926, când Capitala a fost împărţită într o zonă centrală şi o zonă periferică. În zona centrală, fiecare sector avea o culoare: Sectorul I Galben, Sectorul II Negru, Sectorul III Albastru şi Sectorul IV Verde. A fost momentul care a pus bazele micului Paris, fiind aduşi din străinătate zeci de arhitecţi care au construit pe bandă rulantă vile de lux, grădini, străzi cochete etc

2.În 1929, Horia Creangă construieşte celebrul imobil ARO, iar un an mai tîrziu apare şi clădirea „Universul”, palat ce poate fi admirat şi astăzi pe strada Ion Brezoianu 23-25. A fost momentul care a creat o emulaţie extraordinară, zona Brezoianu fiind considerată ani la rând drept punctul fierbinte al Capitalei.

3.În 1932, pe locul vechilor ateliere ale Gării de Nord, se construieşte marea piață din fața Gării de Nord. A fost un alt moment important care a dat Bucureştiului un suflu nou, influenţând două generaţii de arhitecţi să găsească un stil aparte Capitalei.

4.Un alt moment semnificativ, care a influenţat dezvoltarea comerţului în Bucureşti, a fost construcţia zonei Halelor, pe locul unei mahalale mizerabile. Pe baza acestui model, ulterior au fost dezvoltate mai toate străzile comerciale ale Capitalei.

5.Tot în anii 30, după cinci ani de muncă asiduă, era deschisă zona de agrement Lacul Herăstrău, o fostă mlaştină plină de ţânţari, mizerie şi câini vagabonzi. Odată cu inaugurarea ecluzei, în 1936, Herăstrăul a devenit un loc favorit de promenadă.

6. În anii ’30, poate cel mai important mod de aţi petrece seara era să mergi la terasă sau la film. În Capitală s-au construit în acea perioadă aproape 40 de cinematografe, iar grădinile de vară au apărut ca ciupercile după ploaie în apropierea lor. Una dintre cele mai faimoase avea un nume inedit, „La Leul şi carnatul”. De la mici la bere şi ciorbă de burtă, terasa era frecventată zilnic de sute de bucureşteni.

7. De la distracţie la înmormântări, toate se făceau în văzul tuturor. În Bucureştiul interbelic, ceremoniile funerare erau împărţite pe trei categorii, în funcţie de câţi bani avea familia. Cele mai scumpe se făceau cu dricuri sub formă de caleaşcă şi cai mascaţi, însoţiţi de fanfară. Toată lumea ieşea pe stradă să vadă alaiul funerar. Cele mai ieftine erau cele cu căruţa, trasă de doi cai. În ambele cazuri, erau absolut obligatorii alaiul cu bocitoare şi aruncatul banilor la intersecţia străzilor.

 

loading...

Comentarii

Siteul showbizreport.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptare a politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES.